Știi povestea aia cu: "Doamne ce frumoasă ești! " ?! O știi sau dacă nu, sigur ai auzit-o. Frumusețea e mirare, încântare, surprindere, simplitate și se ascunde în ochii celui care privește. Nu degeaba se spune că, gusturile nu se discută. Când o persoană ți se pare frumoasă și plăcută, o vezi în întregime așa. Ți-e dragă și te bucuri de prezența ei oricând. Te atrage modul de a gândi, perspectiva asupra vieții, felul cum își pune întrebări și caută răspunsuri, curiozitatea, părul desprins când e pe fugă sau eleganța când iese seara în oraș, râsul și chipul trist când plânge, gingășia cu care privește copiii, florile sau reușitele tale, tactul cu care caută cuvinte când nu știe ce să zică pentru că oricum ar fi poartă în sufletul ei acel ceva care o face să fie specială.
Știi povestea cu: "Adevărul e dureros. " și atunci... să te mint frumos?! Citisem undeva că sinceritatea a ajuns să îndepărteze oamenii în loc să îi apropie și cred că nu e departe de adevăr. Pentru că ne e greu să mai acceptăm ideea că putem greși altora, că vrem să fim învăluiți așa într-un aer plin de complimente, să ne ridice mândria fiecare laudă deși e spusă de "ochii lumii". A spune verde în față nu înseamnă a-l jigni pe celălalt sau a-l face să pară cel mai vinovat om din lume. Înseamnă să ai suficientă răbdare și înțelegere, să îl privești senin și să îți exprimi opinia. Ca să fim iubiți nu trebuie să aprobăm tot ce spune celălalt pentru că " Succesul unei relații nu este să gândiți la fel, ci să gândiți împreună".
Știi povestea cu: "Sunt ca două pietre tari" ?! Cea mai mare distanță dintre două persoane se numește orgoliu. Așa se întâmplă atunci când în mintea fiecăruia se aude mai tare părerea proprie, când își impun singuri o barieră de a nu ceda, de a nu da dreptate sau crezare celuilalt, de a-și susține ideea până când nu-și mai vorbesc pentru că e foarte mare ambiția de a ține la păreri.
Știi povestea cu: "Au trăit fericiți până la adânci bătrâneți"?! Să știi că nu e doar o poveste, un vis sau o idee. E realitate. E realitatea a doi oameni care se acceptă, se înțeleg și se iubesc. Care se caută, se găsesc și rămân împreună. Care greșesc, iartă și merg mai departe. Care luptă, comunică și rezolvă.
Totul în iubire. Nimic fără. Unul pentru celălalt.
luni, 12 septembrie 2016
vineri, 9 septembrie 2016
Bucățică de suflet.
Nu știu ce mă fascina mai mult...imaginea din gândurile mele, fotografiile surprinse în mod neașteptat, privirea care mă topea într-o secundă, zâmbetul sincer sau modul în care mă săruta de teamă să nu mă trezească. Nu știu de unde valul acela de energie când o zi întreagă umblam de colo-colo. Nu știu ce este mai frumos...modul în care îmi șoptește la ureche deși știe că mă gâdilă, da..îmi "gâdilă" sufletul, încercările de a mă surprinde te miri cum, felul în care se abține de multe ori să nu râdă văzându-mă ce-mi "coace" mintea ori imaginația care își face de cap când mă aude spunând cine știe ce pățanii de-ale mele.
*Ce de noutăți. Hai! Mai surprinde-mă cu ceva.
Nu știu dacă o să mă înțelegi dar la început adormeam foarte greu știind că sunt singură. Eram într-un loc străin dar spre surprinderea mea simțeam că aparțin acelui loc, că deși ocupam puțin spațiu fizic dominam aproape totul prin atitudine, energie, prezență. Singurele două lucruri care mă făceau să adorm erau capul meu pe perna lui și mirosul inconfundabil. De acolo începea visul.
*Tu crezi în asta?! Te văd foarte încântată, ceea ce nu e deloc rău, din contră.. doar că îți pot garanta că povești ca ale tale sunt destule.
Uite... Situațiile cu care m-am confruntat eu până acum mi-au demonstrat că nimic în viața asta nu este întâmplător. Nu poți închide ușa iubirii, a șansei de a-ți întâlni omul drag doar pentru că nu a fost bine până acum. Nu există dezamăgiri care să nu vină la pachet cu un set de "lecții de viață", nu sunt minciuni care să nu scoată adevărul la suprafață la un moment dat, nu sunt eșecuri care să nu te ambiționeze mai mult sau să îți arate că nu acolo e drumul tău, nu sunt zile urâte după care să nu răsară Soarele, nu sunt probleme fără măcar o cale de rezolvare.
*Aici voiam să ajung și văd că ești hotărâtă. Iubirea se apără, în fața oricui și oriunde. Fără să exagerezi într-o relație trebuie să "gândești cu inima". Asta nu înseamnă să te rupi de realitate, nicidecum. Asta înseamnă să știi ce să permiți, cât să oferi, cum să reacționezi și unde vrei să ajungi.
*Ce de noutăți. Hai! Mai surprinde-mă cu ceva.
Nu știu dacă o să mă înțelegi dar la început adormeam foarte greu știind că sunt singură. Eram într-un loc străin dar spre surprinderea mea simțeam că aparțin acelui loc, că deși ocupam puțin spațiu fizic dominam aproape totul prin atitudine, energie, prezență. Singurele două lucruri care mă făceau să adorm erau capul meu pe perna lui și mirosul inconfundabil. De acolo începea visul.
*Tu crezi în asta?! Te văd foarte încântată, ceea ce nu e deloc rău, din contră.. doar că îți pot garanta că povești ca ale tale sunt destule.
Uite... Situațiile cu care m-am confruntat eu până acum mi-au demonstrat că nimic în viața asta nu este întâmplător. Nu poți închide ușa iubirii, a șansei de a-ți întâlni omul drag doar pentru că nu a fost bine până acum. Nu există dezamăgiri care să nu vină la pachet cu un set de "lecții de viață", nu sunt minciuni care să nu scoată adevărul la suprafață la un moment dat, nu sunt eșecuri care să nu te ambiționeze mai mult sau să îți arate că nu acolo e drumul tău, nu sunt zile urâte după care să nu răsară Soarele, nu sunt probleme fără măcar o cale de rezolvare.
*Aici voiam să ajung și văd că ești hotărâtă. Iubirea se apără, în fața oricui și oriunde. Fără să exagerezi într-o relație trebuie să "gândești cu inima". Asta nu înseamnă să te rupi de realitate, nicidecum. Asta înseamnă să știi ce să permiți, cât să oferi, cum să reacționezi și unde vrei să ajungi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)