Visul din spatele realităţii.

Anii dragi ai copilăriei... Cu părul vâlvoi,cu fundiţa în păr şi cu ochii strălucitori,aşa se oglindea chipul unui suflet cald,blând şi curat. Zâmbet pe secundă,încredere în forţele proprii şi imaginaţie fără margini. Nu încetam să visăm deşi realitatea era la celălalt capăt al lumii,ne căutam unul pe celălalt nu doar când ne jucam de-a v-aţi ascunselea ci şi atunci când ne era dor să risipim clipe cu fiinţe dragi,poveşti despre viaţă improvizate căci nu ştiam noi ce ne aşteaptă. Aşa trec zilele,azi la grădiniţă, mâine absolvent de liceu,azi alergi după fluturi,mâine după idealuri măreţe,azi te caţări în vişinul vecinului,mâine pe culmile succesului. Azi te uiţi în oglindă şi vezi o altă faţă,mai încărcată de griji, de gânduri,emoţii...ori dai totul la o parte şi îţi asumi riscul,ori calci cu teamă pe fiecare piatră a destinului tău,oricum ar fi....viaţa e cutia cu momente de tot felul..iartă,uită,iubeşte. 

Dacă s-ar vinde curajul ca pâinea caldă nu ne-am mai ascunde să fim noi înşine,nu ne-am mai teme de  părerile celorlalţi şi nici nu am mai ţine cont de prejudecăţi. Fiecare are dreptul să-şi croiască propria îmbrăcăminte din acea bucată de pânză oferită de Dumnezeu. Indiferent de culoarea sau textura materialului,de cantitate sau calitate ideea e că meşterul bun ştie să facă totul şi din puţin şi din mult,iar la cât de diverse sunt gusturile..sigur va plăcea cuiva ceea ce vede. 
Mai mult decât a fi frumos este a-ţi dori să fii bun,mai mult decât a fi mândru este să dai dovadă de modestie,mai simplu decât a avea aşteptări e să iei iniţiativa,mai măreţ decât a cere este să oferi.


Adu-ţi aminte mereu de ceea ce te face fericit,fii recunoscător,ai un gram de speranţă pentru că Soarele luminează pentru toţi.
Tot răul spre bine.